CEDO obligă România să rezolve în 18 luni problema restituirii proprietăţilor
Autor: Roxana Pricop
Sursa articol aici.Un Fond Proprietatea nefuncţional şi o procedură administrativă haotică de despăgubire a foştilor proprietari i-au adus României cea mai dură sancţiune din partea CEDO prin care Curtea de la Strasbourg obligă statul român să rezolve în 18 luni problema restituirii proprietăţilor.
Ieri, 12 octombrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declanşat în premieră procedura pilot împotriva României, în două dosare care privesc sistemul român al retrocedărilor.
Deciziile luate de Curte ieri în cazul celor două dosare-Atanasiu şi Poenaru vs România şi Solon vs România- vor fi folosite drept punct de plecare pentru remedierea deficienţelor din domeniul proprietăţii.
Prin pronunţarea deciziei-pilot, toate cele peste 1.000 de cauze privitoare la imobilele naţionalizate de statul român aflate la CEDO se suspendă pentru o perioadă de 18 luni, respectiv până în aprilie 2012, interval în care statul român este obligat să ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvarea problemei despăgubirii foştilor proprietari.
"CEDO dă ocazia şi obligă în acelaşi timp România să rezolve problemele privind despăgubirea foştilor proprietari prin modificarea legislaţiei din domeniu, prin modificarea legislaţiei care reglementează Fondul Proprietatea, precum şi prin impunerea unui timp efectiv în care să aibă loc procedura administrativă de despăgubire. În prezent, procedura administrativă de despăgubire este haotică, iar foştii proprietari sunt nevoiţi să apeleze la instanţele judecătoreşti pentru a primi rezolvare", a spus avocatul Raluca Niculescu-Gorpin care a reprezentat cazul Solon la CEDO.
"Decizia confirmă o serie de modificări de natură administrativă, legislativă şi bugetară care trebuie realizate la nivelul statului român. Este necesară revizuirea legislaţiei şi a celorlalte probleme administrative privind plata despăgubirilor, aşa încât să se evite viitoare condamnări", a spus Răzvan-Horaţiu Radu, agentul Guvernului la CEDO.
Deciza CEDO are loc la cinci ani de la momentul înfiinţării Fondului Proprietatea prin care statul român a vrut să despăgubească foştii proprietari, dar care nu este nici în prezent funcţional, şi la aproape zece ani de la prima reformă legislativă în domeniul restituirii proprietăţilor.
În cazul Solon, CEDO a obligat statul român să plătească Ileanei Solon despăgubiri în valoare de 115.000 de euro pentru un teren naţionalizat în timpul regimului comunist şi pe care în prezent se află Grădină Botanică din Craiova. Ileana Solon avea o hotărâre irevocabilă de despăgubire din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţieîncă din 2006 şi aştepta să fie despăgubită în numerar pe listele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor încă din 2008, cu toate acestea nu a primit niciun fel de compensaţie.
În cazul Atanasiu şi Poenaru, CEDO a obligat statul român să plătească despăgubiri cumulate de 65.000 euro celor doi foşti proprietari.
În situaţia celor trei foşti proprietari se află alte câteva zeci de mii care şi-au depus dosarele de despăgubire la ANRP încă din 2006 şi nu au primit încă o decizie.
"Potrivit estimărilor făcute de Guvern, sunt necesari 21 mil. euro pentru a compensa pe toţi foştii proprietari, în contextul în care Produsul Intern al României a fost de 120 mld. euro în 2009, iar plăţile efective de compensare au fost de 84 mil. euro până în prezent", potrivit argumentelor din decizia CEDO.
"Este greu de crezut că statul român are cele 21 de miliarde de euro pentru despăgubirea foştilor proprietari astfel încât va acţiona cel mai probabil la reformarea cadrului legislativ şi administrativ", a comentat avocatul Niculescu-Gorpin.
Curtea de la Strasbourg şi-a motivat decizia de a declanşa procedura-pilot în problema retrocedărilor prin numărul foarte mari de plângeri primite precum şi faptul că în ciuda zecilor de hotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismului de acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate de statul român, nu s-au realizat progrese semnificative.
Încă din primul an de funcţionare a Fondului Proprietatea, în 2006, CEDO a susţinut că despăgubirile prin Fondul Proprietatea nu rezolvă problema restituirii proprietăţilor.
"Această decizie-pilot dă Curţii un răgaz de timp pentru că CEDO nu mai face faţă numărului uriaş de dosare pe tematica nerespectării dreptului la proprietate", a conchis avocatul Niculescu-Gorpin.
Problemele identificate de CEDO în procesul de despăgubire a foştilor proprietari
Sentinţele anterioare identifică o serie de surse de probleme în ceea ce priveşte legislaţia şi practica administrativă care, pe lângă dificultăţile subliniate de Guvern, au afectat şi ar putea să mai afecteze un număr mare de persoane.
Principala cauză pare a fi extinderea graduală a sferei de acoperire a legilor de restituire care a ajuns să includă toate proprietăţile imobiliare naţionalizate, la care se adaugă absenţa unei limite a compensaţiilor.
Complexitatea prevederilor legislative şi schimbările pe care acestea le-au suferit au determinat practici judiciare inconsistente şi o lipsă generalizată de certitudine legală privind interpretarea conceptelor cheie privind drepturile foştilor proprietari, ale statului şi ale terţelor părţi care au achiziţionat proprietăţi naţionalizate.
Curtea consemnează că autorităţile interne, confruntate cu multitudinea procedurilor de restituire, au răspuns prin adoptarea Legii nr. 247/2005 prin care au stabilit o singură procedură administrativă pentru solicitarea compensaţiilor, aplicabilă tuturor proprietăţilor vizate.
Această armonizare, care reprezintă un pas în direcţia corectă prin instaurarea unor proceduri simplificate, ar fi eficientă dacă autorităţile competente, şi în particular Comisia Centrală (ANRP - n.red.), ar avea suficiente resurse umane şi materiale la dispoziţie pentru a face faţă sarcinilor pe care le au.
În acest context Curtea ia notă de faptul că Comisia Centrală, confruntată cu un volum de muncă substanţial, a prelucrat iniţial dosarele în ordine aleatorie. Deşi criteriile de selecţie a cererilor examinate au fost amendate, până în mai 2010 doar 21.260 dintr-un total de 68.355 de dosare înregistrate la Comisie au primit decizii de emitere a "certificatelor de despăgubire" şi au fost făcute mai puţin de 4.000 de plăţi.
Absenţa oricărei limite de timp pentru procesarea cererilor de către Comisia Centrală este un alt punct slab în mecanismul intern de compensare, identificat de Curte şi recunoscut de ÎCCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României). Ultima a criticat Comisia Centrală pentru lipsa de celeritate (în soluţionarea cererilor) şi i-a cerut să examineze cererile într-o "perioadă rezonabilă".
Totuşi, în absenţa unui termen limită statutar obligatoriu, Curtea consideră că cererea menţionată este în pericol de a rămâne teoretică şi iluzorie şi că dreptul de a depune plângeri în justiţie privind întârzierile Comisiei Centrale riscă să fie deposedat de substanţă.
În final, Curtea ia notă de povara considerabilă asupra bugetului de stat pe care o reprezintă legislaţia proprietăţilor naţionalizate şi care Guvernul admite că este oneroasă. Totuşi, (Curtea) este uimită de ritmul lent de progres spre listarea Fondului Proprietatea la Bursă, deşi listarea trebuia să aibă loc în 2005 şi tranzacţionarea acţiunilor ar permite ca unele solicitări din partea persoanelor care au "certificate de despăgubire" să fie rezolvate prin piaţa de capital, uşurând astfel presiunea pe buget.
Având în vedere numărul mare de probleme legate de mecanismul restituirii şi compensaţiei, care au persistat după adoptarea sentinţelor Viaşu, Faimblat şi Katz (dosare anterioare pierdute de statul român la CEDO), Curtea consideră că este imperativ ca statul să ia măsuri urgente pentru a garanta într-un mod eficient dreptul la restituire sau compensare, cu menţinerea unui echilibru între diferitele interese aflate în joc.
Cifrele procesului de despăgubire
202.782 de cereri au fost depuse la autorităţile locale pe Legea 10/2001, din care 119.022 au fost analizate, iar în 56.000 de cazuri s-au dispus compensaţii.
46.701 dosare realizate sub Legea 10/2001 şi 375 sub prevederile ordonanţelor 83/1999 şi 94 din 2000 au fost înaintate Comisiei Centrale, care a emis 10.345 de certificate de despăgubire.
55.271 de dosare realizate sub legile 18/1991 şi 1/2000 privind terenurile agricole au fost transmise Comisiei Centrale, care a acceptat 21.279 de cereri şi a emis 10.915 certificate de despăgubire.
Peste 800.000 de cereri au fost înregistrate la autorităţile locale sub Legea 247/2005, din care au fost acceptate circa 172.000, în cazul lor fiind propuse compensări.
15.059 dintre persoanele care au primit certificate de despăgubire au optat pentru a primi o parte din sumă în cash, suma totală ridicându-se la circa 2 mld. lei. Dintre acestea, 3.850 de persoane au primit bani, totalizând circa 350 mil. lei
Sancţiune istorică: România are 18 luni să rezolve restituirea proprietăţilor
Autor: Roxana Pricop
Sursa articol aici.Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă statul român să facă în următoarele 18 luni ce nu a făcut în ultimii douăzeci de ani în problema restituirii proprietăţilor, prin declanşarea în premieră a procedurii - pilot împotriva României.
Statul ar trebui să cheltuiască circa 21 mld. euro din buget pentru a-i despăgubi pe foştii proprietari. Cum nu dispun de aceşti bani, autorităţile locale s-au mulţumit în ultimii douăzeci de ani să îi arunce pe foştii proprietari într-un adevărat hăţiş legislativ oferindu-le drept compensaţii acţiuni la Fondul Proprietatea (FP) - titluri fără nicio valoare având în vedere că Fondul nu este listat nici după cinci ani de la înfiinţare.
Asaltată de peste 1.000 de cauze privitoare la imobilele naţionalizate de statul român, Curtea de la Strasbourg a ales două dosare pe problema restituirii- Atanasiu şi Poenaru vs România şi Solon vs România- în baza cărora a declanşat ieri procedura-pilot. Toate speţele de aceeaşi natură se suspendă timp de 18 luni. "Trebuie urmărit aspectul pozitiv al consecinţelor acestei hotărâri: statului român i se acordă o perioadă de graţie de 18 luni în care să-şi rezolve problemele privind încălcarea dreptului de proprietate", a spus Horaţiu Radu, agentul Guvernului la CEDO.
"În prezentările către CEDO, Guvernul estimează ca ar fi nevoie de 21 mld. euro pentru despăgubirea foştilor proprietari. Este greu de crezut că statul român are aceşti bani astfel încât va acţiona cel mai probabil la reformarea cadrului legislativ şi administrativ", a spus avocatul Raluca Niculescu-Gorpin, care a reprezentat cazul Solon vs România la CEDO.
