CERN pregateste un internet ultra-rapid

(Sursa: Articol preluat din Daily Tech, Times Online, Engadget)

O retea gen “internet” cu viteze de 10.000 de ori mai mari decat ale internetului actual va fi lansata anul acesta de catre cei care au pus bazele world wide web-ului in urma cu 20 ani.

CERN, cel mai mare laborator de studiu al fizicii particulelor din lume, localizat in Geneva, locul in care in 1989 Tim Berners-Lee si Robert Cailliau porneau proiectul care avea sa devina ceea ce astazi numim internet, pregateste acum o noua versiune a acestuia, care ar putea schimba radical posibilitatile pe care acesta le ofera utilizatorilor.

Sistemul propus de CERN va avea viteze de transfer ale datelor de 10.000 de ori mai mari decat cele ale conexiunilor broadband actuale, permitand spre exemplu transferul intregului catalog de muzica Rolling Stones din Marea Britanie in Japonia in doar 2 secunde. Noua retea, la care se face referire deocamdata doar ca “the grid”, ar putea revolutiona domenii precum jocurile online, transmisia de imagini holografice sau telefonia video high-definition. Conform lui David Britton, profesor de fizica la Glasgow University, o astfel de retea va schimba radical conceptiile actuale despre internet: “cu o astfel de putere de calcul, generatiile viitoare vor putea colabora in moduri pe care nu ni le putem imagina”.

Puterea acestei retele va fi demonstrata chiar in aceasta vara, cand reteaua va deveni operationala. Acest lucru se va intampla odata cu pornirea LHC (Large Hadron Collider), noul accelerator de particule conceput pentru a dezvalui secretele Universului (cu consecinte de domeniul SF, spun unii). Acesta este de altfel si motivul pentru care acest internet ultra-rapid a fost creat, pentru a suporta cantitatea de date ce va fi generata de catre LHC.

Proiectul retelei a pornit in urma cu 7 ani, atunci cand cercetatorii care lucrau la LHC si-au dat seama ca acesta va genera anual o cantitate de date echivalenta cu 56 milioane de CD-uri, suficiente pentru a crea un teanc inalt de 64 km. O asemenea cantitate de informatii ar fi fost o problema pentru internetul actual, care a fost construit in timp, ajungand sa fie o combinatie de tehnologii si echipamente din generatii diferite, majoritatea gandite pentru aplicatii cu cerinte mici de trafic, gen telefonie simpla.

Noua retea este insa creata cu cabluri de fibra optica si centre moderne de routing de date, in care nu exista puncte care sa incetineasca traficul. Reteaua va include in prima faza 55.000 servere, numarul acestora urmand sa creasca in urmatorii 2 ani pana la 200.000.

Datorita cerintelor unei asemenea retele, nu in ultimul rand de consum de putere, serverele sunt distribuite in 11 centre din mai multe tari, printre care Statele Unite, Canada, Marea Britanie, conectate cu CERN prin fibra optica, in ceea pe poate fi considerata baza acestui internet paralel. De la fiecare astfel de centru pornesc conexiuni catre diverse laboratoare si institute de cercetare, permitand accesul la aceasta retea al studentilor, cercetatorilor si personalului academic.

Conform creatorilor retelei, tehnologia folosita in aceasta ar putea face ca internetul sa fie atat de rapid si sa aiba o asemenea capacitate incat lumea nu va mai folosi calculatoarele personale pentru a stoca informatia, ajungandu-se la ceea ce se numeste “cloud computing”, un concept prin care totul este stocat si procesat online si accesat de oriunde.

Reteaua va fi folosita, cel putin in prima faza, in scopuri stiintifice, in special pentru analiza datelor produse de LHC, dar si pentru alte proiecte stiintifice. Spre exemplu, unii cercetatori s-au folosit de puterea de calcul a acesteia pentru a analiza 140 milioane de compusi posibili ai unor tratamente contra malariei, un task care ar fi durat 420 ani pe un PC obisnuit conectat la internet.

Tehnologia folosita in acest internet paralel isi va face insa loc si in retelele comerciale, multe companii din domeniul telecomunicatiilor experimentand deja cu cateva dintre acestea. Unul dintre acestea este spre exemplu conceptul de switching dinamic, care creeaza un canal dedicat pe internet utilizatorilor care incearca sa downloadeze o cantitate mare de date, spre exemplu un film. In teorie, aceasta ar permite unui PC obisnuit downloadul unui film in 5 secunde, in loc de cateva ore, cat dureaza acum.

“Proiecte precum grid-ul vor produce schimbari uriase in domeniul business-ului si in societate in general, la fel cum o vor face si in stiinta’” a afirmat Tony Doyle, directorul tehnic al proiectului. “Video-conferinta holografica nu este departe, jocurile online ar putea evolua pentru a include mii de participanti, iar retelele sociale ar putea deveni modalitatea principala de a comunica. Istoria internetului ne arata ca impactul [unei asemenea tehnologii] este greu de prezis, dar el va fi unul urias”.
--------------------------------------------------------------------------------

Experimentul de la CERN

Cercetatorii romani - adica noi romanii aceia care de fapt "nu existam" pentru "Europa cea civilizata" - deci, cercetatorii romani care participa la experimentul de la CERN - Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara - sunt convinsi că maine nu va fi sfarsitul lumii.



Articolul urmator este preluat dupa site-ul: www.mct.ro/img/files_up/1171452696PrezentareCERN.doc

CERN
cel mai mare centru de cercetare in fizica particulelor din lume



CERN este Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare centru de cercetare in fizica particulelor din lume, situat in partea de nord-vest a Genevei la granita dintre Franta si Elvetia. Conventia in baza careia s-a infiintat CERN-ul a fost semnata la 29 septembrie 1954. De la initial 12 state semnatare ale Conventiei, la ora actuala CERN cuprinde 20 de state membre. In timp CERN-ul a devenit un exemplu de colaborare internationala, cunoscut de asemenea si ca locul unde a fost creat web-ul.

Statele membre fondatoare CERN au fost: Belgia, Danemarca, Germania (pe atunci Germania de Vest), Franta, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia, Elvetia, Olanda, Marea Britanie, Iugoslavia. Ulterior au aderat urmatoarele tari: Austria (1959), Spania (1961), Portugalia (1985), Finlanda (1991), Polonia (1991), Ungaria (1992), Republica Ceha (1993), Slovacia (1993), Bulgaria (1999). Iugoslavia s-a retras in 1961. Alte 8 entitati (organizatii internationale sau tari) au statut de observator: Comisia Europeana, India, Israel, Japonia, Rusia, Turcia, UNESCO, SUA.

CERN este laboratorul unde oamenii de stiinta isi unesc eforturile pentru a studia structura elementara a materiei si fortele care o guverneaza. Aproape 7000 de oameni de stiinta, jumatate din fizicienii lumii care lucreaza in domeniul particulelor elementare, utilizeaza facilitatile CERN. Ei reprezinta 500 de universitati si peste 80 de nationalitati. Activitatea CERN este structurata pe trei domenii, toate programele dezvoltate vizand teme care constituie prioritati stiintifice mondiale:

● cercetare fundamentala – la CERN se incearca sa se raspunda la cele mai fundamentale intrebari despre natura: Ce este materia? Cum apare aceasta? Cum se grupeaza in obiecte complicate precum stele, planete, oameni?
● cercetare aplicativa si dezvoltare tehnologica – desi CERN-ul inseamna cercetare fundamentala, Laboratorul joaca un rol vital in dezvoltarea tehnologiilor de maine. De la stiinta materialelor la calculatoare, fizica particulelor elementare are nevoie de cea mai inalta performanta, transformand CERN-ul intr-un important “banc de probe” pentru industrie.
● formarea viitorilor specialisti – CERN joaca un rol important in educatia tehnologica avansata. O gama larga de forme de pregatire si specializare atrag multi tineri cercetatori si ingineri la CERN. Majoritatea isi continua cariera in industrie, unde experienta lucrului intr-un climat “high-tech” multinational este deosebit de valoroasa.

In cadrul experimentelor de la CERN au fost obtinute realizari remarcabile, printre care:
• 1973: Descoperirea curentilor neutri in camera cu bule Gargamelle
• 1983: Descoperirea bosonilor W si Z in cadrul experimentelor UA1 si UA2
• 1995: Obtinerea pentru prima data a antimateriei in cadrul experimentului PS210
• 2001: Punerea in evidenta a violarii simetriei CP in cadrul experimentelor NA48
In 1984 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizica lui Carlo Rubbia si Simon van der Meer pentru descoperirea bosonilor W si Z.
In 1992 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizica lui Georges Charpak pentru inventia si dezvoltarea detectorilor de particule, in special pentru “multiwire proportional chamber."

In momentul de fata la CERN se construieste cel mai performant super-accelerator de particule din lume - Large Hadron Collider (LHC). Acest accelerator este instalat intr-un tunel cu circumferinta de 27 de km, unde a activat un accelerator mai vechi - Large Electron Positron collider (LEP). Studiind ciocnirile la energii foarte inalte, fizicienii care lucreaza la LHC vor intelege mai bine structura Universului si originea lui. Acest accelerator va genera cantitati foarte mari de date experimentale, pe care CERN-ul le va directiona catre laboratoare din intreaga lume pentru procesare distribuita (tehnologia GRID).

Colaborarea Romaniei cu CERN:

Scurta istorie:

● 1991 - a fost semnat primul Acord, reprezentand cadrul necesar participarii cercetarii si industriei romanesti la programele CERN
● 2001 - Ministrul Afacerilor Externe si Ministrul Educatiei si Cercatarii viziteaza CERN
● 2002 - a fost semnat Acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si CERN referitor la dezvoltarea viitoare a cooperarii stiintifice si tehnice in cadrul proiectelor de cercetare ale CERN, acord inca in vigoare
● 2003 - Presedintele Roamaniei viziteaza CERN
● 2004 - infiintarea Comitetului National Romania – CERN, organ consultativ cu scopul dezvoltarii colaborarii dintre institutiile de cercetare romanesti si CERN
● 2006- a fost semnat Memorandumul de Intelegere vizand colaborarea pentru desfasurarea si exploatarea Worldwide LHC Computing Grid, in cadrul careia Romania participa cu un centru Tier 2

Peste 70 de fizicieni si ingineri romani lucreaza in cadrul proiectelor CERN. Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei participa in mod oficial la trei experimente LHC (ATLAS, ALICE and LHC-b), la construirea detectorilor si la pregatirea analizei datelor. Un grup de cercetatori si studenti de la Universitatea “Politehnica” din Bucuresti este implicat in dezvoltarile de avangarda in tehnologia informatiei de la CERN. Institutii stiintifice romanesti de renume, precum Institutul de Stiinte Spatiale si Universitatea din Bucuresti, contribuie de asemenea la experimentele de fizica fundamentala de la CERN. In plus, CERN-ul constituie un centru de fuziune si de initiere a colaborarii intre comunitatea stiintifica romaneasca din tara si cea din strainatate.