Serghei Esenin

Postez acum si aici, poezia pe care tata i-o spunea mamei in serile cand se intorcea dupa santirele constructiei socialismului stiintific: centrala nuclearo-electrica Cernavoda, reactorul 1 si 3, nu-mi mai aduc exact aminte pe unde alergau picioarele lui puternice si batatorite. Cu paharul de vin alaturi se aseza la masa aranjata de mama si privind ochii ei calzi si blanzi de caprioara, ii soptea asa:

Focul vanat e gonit de vant,
Zarile-au uitat sa ma mai doara…
De iubire-ntaia oara cant,
La scandal renunt intaia oara.

Am fost crang paraginit de foc
La femei si votca dam navala
Nu-mi mai place azi sa beau, sa joc,
Sa-mi pierd viata fara socoteala.

E de-ajuns sa te privesc tacut
Sa-ti vad ochii plini de tot inaltul
Ca uitand intregul meu trecut
Tu sa nu mai poti pleca la altul.

Tu mers gingas, tu surasul meu,
Dac-ai sti, cu inima-i pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Si cat poate de supus sa fie.

Carciumile le-as uita pe veci
N-as mai sti nici versul ce inseamna
De-as atinge-aceste brate reci
Si-al tau par ca floarea cea de toamna.

Vesnic te-as urma pe-acest pamant
Departarea mi-ar parea usoara…
De iubire-ntaia oara cant
La scandal renunt intaia oara.

Blanda devenea vocea lui puternica, si sclipiri de lacrimi in coltul ochilor avea cand recita si o privea pe mama. Mi-e dor de tine tatal sufletului meu, mi-e dor de Serghei Esenin asa cum il recitai tu si daca iti iubesc amintirea, ei bine trebuie sa-ti multumesc pentru faptul ca mi l-ai lasat mostenire pe dragul tau Serghei si povestea lui de dragoste cu Isadora Duncan. Marile iubiri au fost brazadate de suferinta. Am invatzat de la tine ca doar suferintza deschide portile raiului. Te iubesc din tot sufletul meu in oricare colt de univers esti tu acum.