Experimentul de la CERN

Cercetatorii romani - adica noi romanii aceia care de fapt "nu existam" pentru "Europa cea civilizata" - deci, cercetatorii romani care participa la experimentul de la CERN - Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara - sunt convinsi că maine nu va fi sfarsitul lumii.



Articolul urmator este preluat dupa site-ul: www.mct.ro/img/files_up/1171452696PrezentareCERN.doc

CERN
cel mai mare centru de cercetare in fizica particulelor din lume


CERN este Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare centru de cercetare in fizica particulelor din lume, situat in partea de nord-vest a Genevei la granita dintre Franta si Elvetia. Conventia in baza careia s-a infiintat CERN-ul a fost semnata la 29 septembrie 1954. De la initial 12 state semnatare ale Conventiei, la ora actuala CERN cuprinde 20 de state membre. In timp CERN-ul a devenit un exemplu de colaborare internationala, cunoscut de asemenea si ca locul unde a fost creat web-ul.

Statele membre fondatoare CERN au fost: Belgia, Danemarca, Germania (pe atunci Germania de Vest), Franta, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia, Elvetia, Olanda, Marea Britanie, Iugoslavia. Ulterior au aderat urmatoarele tari: Austria (1959), Spania (1961), Portugalia (1985), Finlanda (1991), Polonia (1991), Ungaria (1992), Republica Ceha (1993), Slovacia (1993), Bulgaria (1999). Iugoslavia s-a retras in 1961. Alte 8 entitati (organizatii internationale sau tari) au statut de observator: Comisia Europeana, India, Israel, Japonia, Rusia, Turcia, UNESCO, SUA.

CERN este laboratorul unde oamenii de stiinta isi unesc eforturile pentru a studia structura elementara a materiei si fortele care o guverneaza. Aproape 7000 de oameni de stiinta, jumatate din fizicienii lumii care lucreaza in domeniul particulelor elementare, utilizeaza facilitatile CERN. Ei reprezinta 500 de universitati si peste 80 de nationalitati. Activitatea CERN este structurata pe trei domenii, toate programele dezvoltate vizand teme care constituie prioritati stiintifice mondiale:

● cercetare fundamentala – la CERN se incearca sa se raspunda la cele mai fundamentale intrebari despre natura: Ce este materia? Cum apare aceasta? Cum se grupeaza in obiecte complicate precum stele, planete, oameni?
● cercetare aplicativa si dezvoltare tehnologica – desi CERN-ul inseamna cercetare fundamentala, Laboratorul joaca un rol vital in dezvoltarea tehnologiilor de maine. De la stiinta materialelor la calculatoare, fizica particulelor elementare are nevoie de cea mai inalta performanta, transformand CERN-ul intr-un important “banc de probe” pentru industrie.
● formarea viitorilor specialisti – CERN joaca un rol important in educatia tehnologica avansata. O gama larga de forme de pregatire si specializare atrag multi tineri cercetatori si ingineri la CERN. Majoritatea isi continua cariera in industrie, unde experienta lucrului intr-un climat “high-tech” multinational este deosebit de valoroasa.

In cadrul experimentelor de la CERN au fost obtinute realizari remarcabile, printre care:
• 1973: Descoperirea curentilor neutri in camera cu bule Gargamelle
• 1983: Descoperirea bosonilor W si Z in cadrul experimentelor UA1 si UA2
• 1995: Obtinerea pentru prima data a antimateriei in cadrul experimentului PS210
• 2001: Punerea in evidenta a violarii simetriei CP in cadrul experimentelor NA48
In 1984 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizica lui Carlo Rubbia si Simon van der Meer pentru descoperirea bosonilor W si Z.
In 1992 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizica lui Georges Charpak pentru inventia si dezvoltarea detectorilor de particule, in special pentru “multiwire proportional chamber."

In momentul de fata la CERN se construieste cel mai performant super-accelerator de particule din lume - Large Hadron Collider (LHC). Acest accelerator este instalat intr-un tunel cu circumferinta de 27 de km, unde a activat un accelerator mai vechi - Large Electron Positron collider (LEP). Studiind ciocnirile la energii foarte inalte, fizicienii care lucreaza la LHC vor intelege mai bine structura Universului si originea lui. Acest accelerator va genera cantitati foarte mari de date experimentale, pe care CERN-ul le va directiona catre laboratoare din intreaga lume pentru procesare distribuita (tehnologia GRID).

Colaborarea Romaniei cu CERN:

Scurta istorie:

● 1991 - a fost semnat primul Acord, reprezentand cadrul necesar participarii cercetarii si industriei romanesti la programele CERN
● 2001 - Ministrul Afacerilor Externe si Ministrul Educatiei si Cercatarii viziteaza CERN
● 2002 - a fost semnat Acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si CERN referitor la dezvoltarea viitoare a cooperarii stiintifice si tehnice in cadrul proiectelor de cercetare ale CERN, acord inca in vigoare
● 2003 - Presedintele Roamaniei viziteaza CERN
● 2004 - infiintarea Comitetului National Romania – CERN, organ consultativ cu scopul dezvoltarii colaborarii dintre institutiile de cercetare romanesti si CERN
● 2006- a fost semnat Memorandumul de Intelegere vizand colaborarea pentru desfasurarea si exploatarea Worldwide LHC Computing Grid, in cadrul careia Romania participa cu un centru Tier 2

Peste 70 de fizicieni si ingineri romani lucreaza in cadrul proiectelor CERN. Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei participa in mod oficial la trei experimente LHC (ATLAS, ALICE and LHC-b), la construirea detectorilor si la pregatirea analizei datelor. Un grup de cercetatori si studenti de la Universitatea “Politehnica” din Bucuresti este implicat in dezvoltarile de avangarda in tehnologia informatiei de la CERN. Institutii stiintifice romanesti de renume, precum Institutul de Stiinte Spatiale si Universitatea din Bucuresti, contribuie de asemenea la experimentele de fizica fundamentala de la CERN. In plus, CERN-ul constituie un centru de fuziune si de initiere a colaborarii intre comunitatea stiintifica romaneasca din tara si cea din strainatate.